Ieri, cam la trei ore dupa miezul zilei, in timp ce imi simteam pleoapele ca doi bolovani giganti care in orice secunda sunt gata sa se pravaleasca de la mare inaltime intr-o apa adanaca si profunda, am nimerit exact la inceputul unui film intitulat "Mrs. Palfrey at The Claremont"...
Cat de fascinant a fost sa realizez, urmarind cele 2 personaje antitetice, ca viata trebuie traita in deplina libertate sufleteasca si cu cat mai putine interdependente cu prejudecatile inconjuratoare. Tot ce conteaza este prezentul pe care, trebuie sa gasesti cea mai buna cale sa-l traiesti exact in felul in care ai vrea sa-ti arate trecutul si sa iti creeze viitorul.
Am inteles ca nu trebuie sa renunti niciodata pentru ca asta iti va aduce cu siguranta un nou inceput sau mai multe deodata, care sa te faca sa iti doresti sa nu mori niciodata indiferent in ce faza a vietii te afli.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu